De zece ani încep ziua la pian, înainte de cafea și înainte de telefon. Prima jumătate de oră nu e pentru repertoriu, e pentru mâini.
Cânt game lente, foarte lente, cu ochii închiși. Ascult cum se leagă fiecare notă de următoarea și unde se rupe legătura. Dimineața degetele sunt reci și sincere. Nu ascund nimic din ce n-a mers ieri.
Apoi iau o singură frază dintr-o piesă grea și o cânt de zece ori, fiecare dată cu altă intenție. O dată ca o întrebare, o dată ca un răspuns, o dată ca și cum aș vorbi cu cineva care doarme.
Abia după asta beau cafeaua. Mulți elevi mă întreabă cât trebuie să exerseze pe zi. Le spun că jumătate de oră atentă valorează mai mult decât trei ore cu gândul în altă parte. Și că pianul trebuie să fie primul lucru pe care îl auzi dimineața, nu ultimul.



